matematica....

stau si stau si ma gandesc ...mi-au trebuit niste ani sa inteleg ca totul pana la urma este matematica curata si mereu v-a fi matematica curata... mie personal nu mi-a placut nu pentru ca nu am inteles-o sau nu o stiam pur si simplu nu imi placea si apoi am aflat si de ce nu imi placea, ceea ce oferea aceea matematica avea prea multa logica iar eu nu vroiam sa traiesc intr-o lume logica..o lume pe care o refuz si astazi si o voi refuza mereu...cam de un an si ceva refularea mea este sa citesc bloguri multe multe bloguri si trec dincolo de cuvinte si citesc randurile si subrandurile ma amestec intre cuvinte si ce fac ? matematica.....calculez si vad geometria cuvintelor scrise...uneori gasesc oameni care sunt intr-un cub altii sunt intr-un cerc multi sunt in linii paralele cu lumea , altii isi creeaza o lume de vise sau pur si simplu gasesc refugiu si scriu macar despre lucrurirle despre care nu au curajul sa le faca in viata de zi si infinite siruri de stari....dupa care se reintorc in lumea lor plina de tabieturi si logica...altii raman in cub sau cerc altii isi creeaza alte forme geometrice si reincep calculele matematice ale vietii...

tara vazuta din unghiuri diferite

astazi am vazut un mic interviu pe blogul unei prietene dragi din copilarie :) si m-a pus pe ganduri...am vazut ceva ce nu am vazut de mult timp si mi-a placut m-a determinat sa caut un filmulet pe care l-am vazut cu mult timp in urma si sa il postez aici :) pe facebook l-am postat deja :))))))))romania vazuta asa cum nu o vad romanii acum si un alt filmulet romania vazuta acum doar ca in ultimul filmulet lipseste din fundal imnul tarii --au viata mea--:))))))))))))

http://www.youtube.com/watch?v=Paaq_PTGOHU&feature=related

si replica cu ce tara avem acum :)))))))

http://www.youtube.com/watch?v=mmDoomf67Gk&feature=related

incepusem la un moment dat sa ma gandesc ca totusi nu ar trebui sa plec dar m-am razgandit mai repde decat clipitul genelor :))))))

vizionare placuta :)

frumoasa, dar... este locuita....

suntem o generatie care si-a frant aripile in vechiul regim, suntem o generatie care a sperat ca v-a primi noi aripi sa zboare in voie si in libertate iar ni s-au frant aripile.... am ajuns la o intersectie in viata si ne intrebam care este cararea pe care trebuie sa o urmam ... ne gandim....avem o varsta .... nu avem curaj sa urcam si ne uitam cu speranta caci ea cica moare ultima ca se v-a intampla ceva ... fiecare asteapta ... nimeni nu indrazneste sa faca pasi ... ni s-a luat acest curaj in copilarie si am ramas cu sechelele asa cum oamenii s-au obisnuit sa stea la coada si le lipseste asa ca fac in asa fel sa faca o coada ptr ca asa s-au obisnuit ... multimea in masa ... ai programare la un medic dar .. cand mergi vezi oameni care stau la coada fara programare sau vin mai repede ca sa fie sigur ca vor intra:)) ......neincrederea nu este doar un cuvant din dex este infiripata in sufletul fiecaruia...am fost obisnuiti ca sa gandim mult si bine sa ne indoim de fiecare fapt sau gand si iar gandim si gandim ....si incercam sa alungam indoiala din suflet ascultam gandim ne lasam dusi de val si de cuvinte frumoase caci avem o foame de bine in noi si speram de fiecare data ca de data asta poate ... totusi .... si ne lasam ghidati.. de aceea si astazi profita cei care au puterea de slabiciunea maselor....intelectualii se indobitocesc devin flamanzi de bani si putere le trebuie din ce in ce mai mult si jupoaie gaina pana dincolo de piele smulg tot ce apuca .... trecem ca niste roboti in viata ne trezim si ne dam seama ca a trecut mai mult de jumate din viata nu am facut nimic si nu stim ce vom face .... e fericit cel care inca se mai poate uita in jur si poate zambi poate sa observe cum toamna isi coloreaza peisajul in jur sau ca au inflorit copacii.... nu mai vedem numai auzim din pacate, trist este ca vedem oamenii care au trait si au lucrat o viata si cum isi numara maruntisul din buzunar sa poata sa isi i-a o paine ...trist este sa te uiti in ochii unui copil si sa ii spui nu pot sa iti ofer nimic mai mult.... nici macar o mica speranta ca v-a fi mai bine .... ii indemnam sa fuga cat mai departe de tot ce se intampla in jur .......si asa mi-am dovedit inca odata ca frumusetea nu este totul ai nevoie de mult mai mult avem o tara frumoasa pacat ca este locuita:)..........in concluzie frumusetea nu se mananca cu lingura:)))))))

lacrimi cu iz de ploaie....

stau cateodata si ma intreb de ce imi pierd timpul cu dezlegarea intrebarilor lautrice am impresia in acele momente ca este o risipa de energie si timp ca as putea in timpul acela sa fac cu totul altceva poate mult mai bun si placut dar dupa o anumita perioada ma reintorc la aceleeasi ganduri si o i-au de la capat cred ca asa suntem formati sa revenim mereu undeva intr-un anumit loc apoi ne punem intrebarea de ce o facem si asa incet incet mintea iar se umple cu vechiile intrebari putin reinnoite de cele noi.

nu regret nimic din ceea ce am facut in dragoste nu am fost oarba doar vrajita am visat si a fost bine, in viata mi-am consolidat armura ca sa nu trebuiasca sa ma hranesc cu sangele meu din rani adanci mi-am creat propria libertate care nu se bazeaza pe aburii izvorati din durere ci din dorinta de a respira dupa bunul plac, acum cateva zile am ridicat ochii spre cer mi-am inchis ochii si am intins mainile lasand sa imi curga picaturile de ploaie pe obraji amestecandu-se cu lacrimile si asteptam, asteptam sa se intample aceea minune la care speram in general cu toti apoi mi-am dat seama minunea sunt eu mi-am privit palmele si stiam ca doar de mine depinde cum v-a fi mai departe am sarutat buzele care mi-au adus durere ..... si am intors spatele ...maine este o noua zi ... si v-a fi bine ...nu ducem oricum mai mult decat putem depinde cat vrem sa ducem.....

ciudat:)......

cand am crezut ca nici scrisul nu ma ajuta :) si ca nu imi mai doresc asta am constata ca totsi pot asterne cuvintele intocmai cum am facut mereu :) acum nu trebuie sa le dactilografez sa poata sa imi apara in volume:) ajunge doar sa scriu pe tastatura si apare sirul de cuvinte atat de usor .....in fiecare dimineata ma trezesc ma uit pe geam si ma bucur ca este dimineata chiar daca este innorat afara sau ploua:) ma bucur de prospetimea ce ne-o ofera picatura pura a apei:) de inca o zi:) am trecut dintr-o faza in alta :) cat ma bucur, a trecut un an... si da am avut de ales si am ales :) am ales multitudinea vietii :) zambetul veselia si bucuriile cu care ma deleticesc zilnic ma bucur ca sunt :) ... asa ca de acum voi reveni cu trairile mele ...citisem la cineva o fraza scurta care mi-a placut traieste in fiecare zi asa cum ai trai in ultima ta zi:) ....

g

Cand zarva zilei se preface-n soapte,
Si-n pietele, de liniste-acum pline,
Si-asterne umbra stravezia noapte,
Iar somnul cu rasplata trudei vine,
Atunci incepe truda mea si chinul,
Si ceasurile picura-n tacere:
In nemiscarea noptii simt veninul
Mustrarilor arzand pan’ la durere.
In cugetul meu trist, noian de vise,
Sfasietoare ganduri s-au ivit.
Iar amintirea iese din abise
Rostogolindu-si ghemul nesfarsit.
Si recitindu-mi viata mea in sila
Blestem si ma cutremur, plang amar,
Dar randurile triste de pe fila
Rasar prin panza lacrimilor iar

gaylon

M-am strecurat in sufletul tau fara sa stii,
Era o usa deschisa spre mine,
Si m-am speriat cand am vazut pustii,
Camarile iubirii din tine.
Era miros de mucegai si de zapada,
Tavanul avea turturi de durere,
Ti-am sprijinit un gand care era sa cada,
Si-am alungat tristetea in alte emisfere.
Aveai in el atata suferinta stransa,
Ca n-am putut sa trec cu pasii peste lacrimi,
Cand am simtit, o inima patrunsa,
De spinii unor trandafiri, crescuti in patimi.
Peretii sangerau a dor de zambetul pierdut,
Singuratatea-l ferecase-n nostalgii,
Si dintro-data am ramas fara trecut,
Fara mireasma clipelor tarzii.
M-am strecurat si m-am gasit pe mine,
In sufletul hranit doar cu minuni,
Si te intreb, cui ii va apartine,
Tacerea anilor din care ma aduni?